Refracţia luminii

Refracția luminii este fenomenul de schimbare a direcției de propagare a luminii atunci când traversează suprafața de separație a două medii transparente diferite.

refractia.jpg

Legile refracției

  1. Raza incidentă (SI), normala în punctul de incidență (NN') și raza refractată (IR) sunt coplanare.
  2. Raportul dintre sinusul unghiului de incidență și sinusul unghiului de refracție este o constantă specifică unei perechi de medii date:
(1)
\begin{align} \frac{sin i}{sinr}=\frac{n_{2}}{n_{1}}=n_{21} \end{align}

unde n1 şi n2 sunt indicii de refracție ai celor două medii, iar n21 este indicele de refracție relativ al mediului 2 față de mediul 1.
Ecuația (1) poartă numele de legea lui Snell.
Indicele de refracție al unui mediu este o mărime fizică adimensională egală cu raportul dintre viteza luminii în vid (c) și viteza luminii în mediul respectiv (v).

(2)
\begin{align} n=\frac{c}{v} \end{align}

Viteza de propagare a luminii în vid este c = 3 108m/s.
Observație
Dacă n2 > n1 → r < i, raza refractată se apropie de normală.
Dacă n2 < n1 → r > i, raza refractată se îndepărtează de normală.

Valorile funcțiilor trigonometrice

Unless otherwise stated, the content of this page is licensed under Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 License